CodEMS-ENI: 2SOFT/2.1/188. Programul Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020
MOȘNA
Satul Moșna, centru de reşedinţă a comunei cu acelaşi nume, este situat în Sud-Estul judeţului Iaşi; Vatra de sat este dezvoltată în lungul Paraului Moșna și Recea. Până la apariţia Legii Comunale din anul 1863, prin care au fost introduse unitățile adiminstrative noi ca: judeţul, plasa, comuna, satul, satul Moșna facea parte din ocolul Podoleni, ținutul Fălciu, forme administrative semnalate istoric încă din perioada de după domnia lui Alexandru cel Bun. Sunt referiri încă de la Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei” că din anul 1703 se foloseşte cuvântul MOȘNA pentru a numi pârăul care izvorăşte de sub dealurile Cetățuii și se varsă în Prut, prin una din bălţile de la Câlcea, de lângă Podul Hagiului.
Aşezarea este o localitate veche, cu un bogat trecut istoric, desi documentele scrise, descoperite pana acum, o menţionează doar în primele decenii ale secolului al XlX-lea, începând cu anii 1803 și 1816 prin statistici și condici fiscale care evidențiau contribuţia fiecărui sat la visteria generală a țării. Într-o astfel de condică a Liuzilor (oameni străini, aduşi de peste hotare, scutiti de plata leirului) este menţionat în 1803 și satul Moșna în volumul opt al celebrului Uricariu, întocmit de către istoricul Theodor Codrescu.
Dar așa cum menţionează istoricii Vasile Chirica și Marcel Tanasachi în repertoriul Arheologic al Judeţului lasi, din 1984, materialele arheologice descoperite în vatra satului și în marginea sa de Sud- Est, datate în secolele XVII – XVIII, pot dovedi existența satului cu mult înainte de menţionarea documentară înainte de a invoca rezultatele cercetărilor arheologice de la Cetatea Traco-Getica din Pădurea Soci, care reprezintă blazonul istoric al satuluI. Trebuie să amintim și faptul ca Moșna figurează pe o harta existentă la Muzeul Țăranului Român, întocmită pe la 1774. Este vorba de Harta Moldovei pentru a servi la Istoria militară a Războiului dintre ruși și turci (Carte de la Moldavie pour server a P’Histoire militaire de la guerre entre Russes et Ies Turces, Amsterdam 1783, ridicată între 1768-1774). Este adevarat că pe această hartă, satul figurează sub numele Fundu Moșnei (Fonda Meschna). În schimb, istoria veche a acestei așezari este bogată în dovezi materiale care atestă locuirea umană neîntreruptă pe aceste meleaguri, indiferent ca vorbim de comunităţi autohtone sau de neamuri străine venite în valuri successive de undeva dinspre Răsărit. Ca de exemplu, bastarnii, identificaţi prin urme de cultură materială (fragmente ceramice, obiecte de uz casnic) ca ar fi locuit o perioadă de timp pe terasa înaltă de peste 500 metri, unde a fost construită fortificaţia cunoscută sub numele de Cetatea Traco – Getica de la Moșna. Nu multe localități din această zonă au privilegiul de a fi înscrise în lista monumentelor istorice naţionale cu valori de patrimoniu intrate sub protecţia statului român. Într-o asemenea listă, Moșna este menţionată de două ori. O data la poziţia 543, cod IS-l-s-B 03619 este menţionată “Fortificaţia de la Moșna”, punct “Cetățuia” apreciindu-se că aparţine secolelor II -IV î.Chr., din epoca “La Tenne”. Pe poziţia 1450, cod 19-II-m B-04207, se vorbeşte despre Biserica “Sfinții Voievozi“ din Moșna, ca aparținând secolului al XVII-lea, o valoare de patrimoniu deoarece catapeteasma a fost adusa din Polonia de către domnitorul Antonie Ruset pe la 1676, iniţial pentru unul dintre altarele Bisericii Sfântul Nicolae Domnesc din lași și donată ulterior de către Mitropolitul Iosif Naniescu, Bisericii din Moșna.